Pâine bătută de la Făgetul Ierii
Cine o vede, își dorește să guste din ea. Cine gustă, își dorește să mai mănânce și altă dată. Cam acesta este principiul pe care se bazează succesul afacerii cu pâine a Lianei Nemeș din Făgetul Ierii. Pâinea ei este exact ca aceea pe care o mânca în copilărie: făcută din doar câteva ingrediente, frământată manual în covată de lemn, lăsată la dospit peste noapte, coaptă în cuptor de pâine încălzit cu lemne. Specialiștii i-ar spune pâine slow. Ea îi spune pâinea bunilor.
Familia Nemeș, care are la Făgetul Ierii o mică fermă de vaci, a construit în 2016, lângă o bucătărie de vară, un cuptor de pâine. „A fost ideea soțului, care s-a gândit să avem un cuptor nu doar pentru noi, ci și pentru alți prieteni care își doreau să mănânce pâine de casă. Așa am început”, povestește Liana. Pe vremea comuniștilor, își amintește ea, în toată casa se făcea pâine. Atunci pâine se dădea la magazin doar pe cartelă, iar porțiile nu prea ajungeau.
Liana face pâine cum a învățat de la mama ei: seara cerne făină într-o covată de lemn, în mijloc face o groapă în care pune drojdie, aluat de la copturile precedente și apă caldă, amestecă toate ingredientele până se transformă într-o cocă mai moale și le lasă peste noapte la dospit. Dimineața adaugă în aluat sare și îl frământă timp de două ore cu mâna. Îl lasă din nou la dospit, până pregătește cuptorul. La final, mai lasă aluatul să dospească și în formele de copt pâine, înainte să le pună în cuptor unde pâinea mai stă două ore. Când o scoate de la cuptor e rumenă tare pe deasupra, chiar arsă, de aceea o bate – ca să sară arsura și să rămână aluatul moale. Acela este semnul că pâinea e bine coaptă.
Pentru că a început să facă pâine pentru mai mulți de sărbători, cumva oamenii au început să o asocieze cu momente speciale, de celebrare, de concentrare pe familie, pe momente de calitate petrecute împreună. Așa s-a transformat pâinea ei bătută într-un simbol. Și comenzile se înmulțesc exponențial în preajma sărbătorilor – anul acesta de Paște, Liana a frământat timp de trei zile și trei nopți, iar prin cuptorul ei fermecat au trecut peste 100 de pâni. O ajută și fiica ei, Ana, care este învățătoare la Cluj, dar nu scapă nicio ocazie să-și viziteze părinții și să se facă utilă în gospodărie.
Într-un proces natural, pe lângă cuptorul de pâine din gospodăria familiei Nemeș au început să apară obiecte vechi: Liana visează acum să amenajeze un muzeu în curtea casei. Și să se certifice drept punct gastronomic local, pentru că, pe lângă pâine, poate să ofere vizitatorilor lapte de vacă și produse lactate, ba chiar preparate din carne de vițel, „că mai bine ar fi să folosim noi carnea în gospodărie, decât să ducem vițeii la abator”.
Puteți să gustați pâinea de casă făcută de Liana la târguri dedicate producătorilor locali sau dacă îi faceți o vizită la Făgetul Ierii nr. 146.
